Izvorul Muntelui (Bicaz) este de departe cel mai bun lac de pescuit la biban daca vrei sa iti dobori recordul personal. Aici traieste o specie aparte care ajunge la greutati de peste 2 kg si 50 de centimetri. Cum se prind aceste exemplare? Pai hai sa citim cateva povestiri ale unor pescari fericiti.
Bibanul a aparut accidental in acumularea Bicaz in anii (88-90) in urma unor populari cu caras si salau. Cel putin asa sustin localnicii. Cert este ca bibanul de Bicaz se deosebeste de cei comuni prin numarul de dungi de pe corp (intre 7 si 9) si cresc mult mai mari decat fratiorii lor cu 3,4 dungi. Un studiu ihtiologic aprofundat, cu analize chimice ar putea demonstra ca datorita biotopului special al lacului Bicaz, putem vorbi despre o specie noua in Romania, bibanul de Bicaz.
Nicoale Puscas
Intr-o superba zi de iunie am format o trupa de asalt cu colegii de la clubul East Spinning Team si am pornit sa colindam lacul in cautarea bancurilor de biban. I-am gasit cantonati langa o margine de platou pe o adancime de 8 metri. Echipat cu un bat Matagi,actiune 0,75-5 grame, customizat de Laurentiu Andronic, o mulineta Stradic de 1000 si fir Sunline Super PE de 6 lb, m-am pus pe treaba. Nalucile celor de la Reins Rock Vibe au dat cele mai bune rezultate, biban dupa biban se lasau pacaliti de bataia si aromele nalucilor japoneze. Ce avea sa faca insa memorabila partida, a fost ca media bibanilor prinsi era de 35 de centimetri cu varfuri de 42-43 de centimetri.
Intr-o superba zi de iunie am format o trupa de asalt cu colegii de la clubul East Spinning Team si am pornit sa colindam lacul in cautarea bancurilor de biban. I-am gasit cantonati langa o margine de platou pe o adancime de 8 metri. Echipat cu un bat Matagi,actiune 0,75-5 grame, customizat de Laurentiu Andronic, o mulineta Stradic de 1000 si fir Sunline Super PE de 6 lb, m-am pus pe treaba. Nalucile celor de la Reins Rock Vibe au dat cele mai bune rezultate, biban dupa biban se lasau pacaliti de bataia si aromele nalucilor japoneze. Ce avea sa faca insa memorabila partida, a fost ca media bibanilor prinsi era de 35 de centimetri cu varfuri de 42-43 de centimetri. (Nicolae Puscas)
Vasile Nacu
Era sfarsitul luni mai, una din cele mai bune luni de pescuit in care trag majoritatea pestilor, in special pastravul si bibanul. Am hotarat sa merg la Tunel unde ai avusem cateva zeci de partide reusite unde am prins foarte multi pastravi si bibani foarte mari trecuti bine de 1 kg.(tunelul este o aductiune de apa care vine prin munte din comuna Tasca si se varsa in lac oxigenand foarte bine apa). Folosesc o lanseta Medium Light care arunca pana in 10,5 grame ,o mulineta de marimea 1000 si un fir textil de 6 lb. Dupa vreo 30 de minute de prins bibani mai rasariti cu gume de 4 cm puse pe jig de 3,5 gr, observ ca bibanii se hraneau foarte bine intre ape, iar cei mai mari ii prindeam in apropiere de substrat. Asa ca m-am hotarat sa schimb gramajul si marimea nalucii.
Am pus un jig de 7 gr pe o guma de 8 cm si am lansat mai departe, ca de obicei lasand naluca sa se scufunde, dupa care incep sa mulinez usor pe substrat. Dupa 5-6 ture de manivela am observat ceva ciudat la capatul firului si intep, simtind in lanseta ceva greu care lua fir de pe tamburul mulinetei. Mi-am dat seama ca este un peste mare si am avut grija sa-l obosesc circa 10 minute. Am reusit sal scot fara mincioc, era un biban de toata frumusetea. Eram foarte bucuros era cel mai mare biban prins de mine pe lacul Izvorul Muntelui. L-am fotografiat dupa care l-am eliberat. (Vasile Nacu)
Razvan Ghindaoanu
Fara intuitii la pescuit! Atacul nu m-a surpins.......am intepat....am recuperat si....monstrul. (Razvan Ghindaoanu)
Cornel Tanasa
Se intampla in luna iunie 2013. Era una din zilele alea in care nu mai ai stare in casa si simti ca daca nu iesi la pescuit te sufoci. Nu mi-a pasat ca prognoza meteo nu era in favoarea mea... simteam ca trebuie sa ies si gata! Leg peridocul de masina, ii dau talpa si in aproape o ora savurez o bere, leganat de valurile lacului Izvorul Muntelui. Probabil ca majoritatea din voi cunoasteti pentru ce e faimoasa aceasta apa. Daca nu stiti, va spun eu. Pentru bibanii XXL care isi au casa aici. Incep sa pescuiesc pe langa maluri la vobler. Cativa clenuti, cativa bibani, nimic deosebit... Iau la rand locurile consacrate, pe care le-am gasit dupa multe zeci de ore petrecute pescuind pe acest lac. Nimic interesant. Probabil ca si norii care se adunau amenintatori pe cer aveau un cuvant de spus.
Nu ii bag in seama si continui sa pescuiesc. Fac asta si cand incepe o ploaie cum de putine ori m-a prins pe apa. Imi trag gluga pe cap si imi vad de treaba. Simt ca in acel loc as putea gasi ce cautam! Eram ancorat pe adancimea de 25 de metri. In fata mea, sub apa este un pinten de pamant care incepe din mal si se termina sub barca mea. In stanga si in dreapta lui este o adancime de peste 30 de metri. Eu aruncam inspre mal si urmaream conturul acelei ridicaturi de pamant. Stiam ca la 5, 6 metri de mal trebuie sa fie un mic platou cu cateva pietre. Acolo am avut de multe ori satisfactia unor capturi frumoase. Eram una cu lanseta, asteptand in orice moment sa imi tresara firul sau sa simt atacul, dar ce am vazut, mi-a ridicat instant parul in cap! La aproape 400 de metri de mine am surprins cu coada ochiului cum a trasnit in apa... Jur ca nu stiu cate secunde a durat sa scot ancora si sa ajung la mal. Cu siguranta ca sefii mei de la pompieri, ar fi fost mandrii sa vada cat de repede ma misc :)
Stateam sub un copac si ma gandeam cat sunt de norocos! Barca de aluminiu, lanseta de carbon, trasnete, reteta ideala sa pescuiesc in raul Styx. Cred ca in 20 de minute cat a durat ploaia, barca mi s-a umplut aproape pana la jumatate cu apa. Asta e... Nu fiecare zi aduce capturile mult cautate si visate :) Se termina ploaia, si iese soarele. Imi reiau vechea pozitie de pescuit si dau guma pe un pilker fosforescent portocaliu. Nu trebuie sa va spun avantajele acestor naluci in pescuitul de adancime... Coboara repede, tin bine substratul iar fosforul din ele atrage atentia pestilor, acolo unde lumina nu ajunge.
Simt un tac sec! Intep, nimic... Continui recuperarea, fac o pauza si imi da pe cadere... Intep si de aceasta data St Croix-ul meu se cambreaza sub forta pestelui, frana tipa si nu mai vad nimic. Sunt doar eu cu el in toata lumea asta! Ma dezleg de ancora si incerc sa trag pestele pe adancime. Am vazut de atatea ori in drillurile pe apa mica, cum bibanii XXL cauta sa se bage sub cea mai apropiata stanca sau radacina. Trebuie sa il obosesc in conditiile impuse de mine. Daca il las sa se duca spre mal unde are atatea obstacole submerse, sigur il pierd! Incetul cu incetul se da batut. Nu mai ia frana ca la inceput. Il trag din apa si stiu ca e cel mai mare biban pe care l-am prins... Cati se pot lauda cu un asemenea biban? Sunt in extaz. Uit de traznete, ploaie si cumpana prin care am trecut... Asta cautam cand am plecat de acasa. (Cornel Tanasa)
Petre German
Lacul Bicaz mi-a adus de-a lungul timpului nenumarate satisfactii in capturarea bibanilor record. Spre finalul vacantei de vara din 2011, am reusit sa capturez un astfel de biban, care a masurat 47cm. Desi nu am avut intotdeauna ruleta la mine sa masor capturile inainte de a le elibera, cred ca totusi acesta a fost cel mai mare. Am insistat timp de aproape doua ore pe un promontoriu in care de-a lungul timpului avusesem si alte capture importante. Nu am avut decat cateva atacuri si am prins doar doi pesti. Unul dintre ei avea sa fie recordul meu personal la biban. Sper sa-l dobor in 2015! (Petre German)
Andy Arif
Un mix intre inspiratie si noroc. Eram in antrenamentul concursului Bibanmania, undeva prin zona Hangu, pe o zona cu copaci scufundati. Partenerul meu George Nitache incepuse sa prinda biban dupa biban, eu canci. Am tot schimbat gramaje si gume diferite fara niciun rezultat. Ultima sansa, plomb pallete, o tehnica invatata de la Cristi Anghelina. Lansare in mal, doua saltari din varful lansetei, atac sec de salau, intepat, drill, captura! (Andy Arif)
Ilie Grigorici
Dimineata zilei de 27 August 2010, in barca, cu inca 3 amici : incercam in cateva locurile deja consacrate pentru noi gen Potoci sau Tunel dar fara mare success, reusind sa prindem cativa bibanasi. Nu intelegeam ce se intampla, avand in vedere ca in urma cu doua zile prinsesem foarte bine. In disperare de idei si locuri ajungem tocmai la Hangu, dar nu intram in golf ci incearcam undeva in stanga lui la un mal stancos. Rezultatele sunt slabe, vantul incepuse sa bata din ce in ce mai tare fapt ce ne face sa ne intoarcem pe locurile cunoscute (sau mai bine zis locurile cele mai des pescuite). Ne intoarcem la tunel (care era aproape tot acoperit de apa) dar rezultatele sunt la fel de slabe. Hotaram sa ne intoarcem la Potoci, la "Padurea rasturnata". In timp ce faceam deplasarea si uitandu-ma prin trusa de gume (care era destul de subtirica) imi vine o idee: ce ar fi sa incerc ceva o naluca ce contine si o culoare mai inchisa si sa renunt la "clasicile" culori aprinse (verde, rosu, galben).
Imi montez un shad Mister Twister de 5 CM (spate negru/burta sidefata dar murdara) pe un jig de 3.5 grame. Pescuiam exclusiv cu monofilament (doarece 75 % dintre nalucile folosite erau naluci reactive). De la primele lanseuri prind cativa bibani dar nimic spectaculos. Dupa vreo 20 min imi intra unul mai imbracat : reusesc sa-l aduc repede in barca pentru fotografii. Avea 34 de cm si maxim 700 grame : poze si imediat in apa. Bucuros cum eram zic : daca mai prind unul peste 40 cm m-am "racorit". Nu trec 20 minute si in timp ce recuperam shadul pe langa niste copaci vad cum iese un biban "imens" si mi-l ataca. Sincer nici nu stiu cat a durat drilul si nici daca a fost bataios, am fost cuprins de adrenalina pana l-am adus la barca. L-am denumit bibanul porc. De atunci incerc sa-mi depasesc propriu record, targetul fiind unul trecut de 2 KG. Este greu dar nu imposibil. (Ilie Grigorici)