Prin anul III, dedicatul meu profesor de viticultura, agasat
de miile de intrebari cu care il bombardam in pauza ciuntindu-i din timpul
dedicat tigarii, a avut o revelatie: “-Da’ ce mult iti mai place viticultura!”.
Revelatia lui a fost precum o hamsie intr-o tava de paella in comparatie cu
revelatie mea, hopa : “-Dom’ profesor iertata fie-mi sinceritatea cauzata de
revelatia intempestiva a dumneavoastra (ca sa ma exprim “eufomistic”). Mie imi
place viticultura precum ii placea Simonei sa joace pe zgura inainte de a-si
micsora sanii. Mie imi place sa BEU. Si sa stiu ce BEU”. S-a uitat la mine ca
Jimi Hendrix la o coarda de chitara rupta, in timpul unui solo la Newport Pop
Festival, dar nu a zis nimic.
De atunci studiez problema, adica tot ce tine de vin ( si multe alte licoriJ), ca sa stiu ce BEU:
Syrah-ul este un foarte versatil soi de struguri rosii cunoscut in Valea
Ronului inca de pe vremea cand Gica Petrescu spargea topul Billboard cu al sau
nemuritor “ia mai toarna-un paharel” (secolul 13 J).
Factiunile rebele sustin ca provine din Shiraz fosta capitala a Persiei,
spunand ca in literatura persana, pe langa povestile naiv/erotice ale
Seherazadei, exista si referiri la acest soi. Altii, sapa mai adanc in istorie,
clamand ca ar fi fost adus din Syracusa in Franta de legiunile imparatului
roman Probus, inainte ca Burebista sa intre in memoria colectiva ca cea mai
mare catastrofa a viilor, inainte de Philoxera.Toate aceste teorii au fost infirmate odata ce studiile ADN au demonstrat ca
Syrah-ul are certificatul de nastere in sud-estul Frantei si abandonat, ca
orice bastard, de tatal Dureza si mama Mondeuse Blanche (ambele soiuri, obscure
de altfel, disparand intre timp).
Este un soi iubit de viticultori, de vinificatori si de bautori deopotriva
datorita versatilitatii sale. Poate fi vinificat ca vin monovarietate sau poate
fi folosit in foarte multe cupaje, cel mai bun exemplu fiind cel cu sonoritati
de telefonie celulara, GSM – Grenache-Syrah-Mourvedre. Deoarece ii place sa
colinde, este al 7-lea cel mai cultivat soi de struguri din lume, putand capata
gusturi si arome diferite in functie de zona de provenienta. Poate fi un
badaran old school din Valea Ronului, sau poate fi un filfizon cu unghii lacuite
si pectorali scosi in relief din Australia, gen Penfolds, sau din Statele
Unite, gen Walla Walla Valey.
Datorita acidului tanic, prezent in cantitate mare in
pielita, are un potential de invechire pe masura. In luna aprilie mi s-au aliniat planetele si am avut parte de cateva zile de
pescuit la bass, in Extremadura, pe Lake Cijara, in compania unor prieteni
foarte dragi. La barul din sat nu am rezistat farmecelor unei sticle de vin si
am reusit sa o aranjez in bagaje in asa fel incat sa se incadreze in limita
celor 20 de kg acceptate in bagajul de cala. Un Syrah 2012 produs de Bodegas
Eldoze. Bodegas Eldoze, o podgorie aflata in arealul imensului bazin hidrografic al
raului Guadiana (din care face parte si Cijara Reservoir), comunitatea autonoma
Extremadura, beneficiaza de o expozitie sudica superba, de un sol cu o
compozitie complexa, bogat in minerale, cu o rezerva naturala de apa
arhisuficienta si de o clima continentala cu influente atlantice. Via cultivata
cu Syrah (100% ecologica) are o suprafata de 6 hectare (ideal pentru
omogenitatea calitatii ecopedoclimatice ), o expozitie sud-vestica si o
altitudine de 650 de metri.
Deschid sticla, amusinez, gust, inghit, inspir adanc si….imi pierd ratiunea de
a fi. Ma trezesc, cu un gust divin in gura, intr-un bassboat pe Lake Cijara, cu 3
baieti langa mine. La motorul electric de bot, baga pedala la greu, un pletos. Hopa, astia sunt
Cainii de la Vinarie (The Winery Dogs). Richie Kotzen trebaluia la pedala de
Distors, nicidecum la motorul electric de bot. Asta e, ma descurc si asa, desi
a trebuit sa ma impart intre pescuit, carma, motor de bot, sticla de vin si sa
am grija sa nu-mi calce vreun tampit pe lansete (cum s-a si intamplat L).
Am pescuit toata ziua pe Cijara, cu Cainii de la Vinarie… Facandu-mi galerie.
Am impartit sticla de vin cu ei, baieti finuti, da’ ma rodea groaznic invidia
cand batea vantul de Extremadura si le inflocosa pleata, al dracu parca in
ciuda unuia care a mai ramas cu podoaba capilara pentru un dus fara presiune.
La mosul ala de Billy Sheehan trebuia sa ma mai tin din cand in cand, nu stiu
de ce se ambitiona sa-mi foloseasca barbetele voblerelor drept pana pentru
corzile de bass.
Vinul este demential. Atacul e cremos, chiar daca nu pot spune ca i-am lasat
mult timp sa respire. Taninii sunt inveliti delicat in arome de visine in
alcool si cirese amare. Inspir indelung si parca mi-am deschis humidorul cu
trabucuri, simt un miros de tutun maturat sau de pat de frunze ruginii, toamna
tarziu. Postgustul e prelung ca sirena lui Vasile Roaita. Nu se putea o
imperechere gastronomica mai buna decat un bogadillo cu jamon, pregatit cu simt
de raspundere chiar in barul de unde am luat sticla. Enjoy.
P.S. Recent am baut, la recomandarea lui Dan Micuda (vinotecatrivale.ro) un
Syrah, de unde se invarte ceasul Syrahului: Valea Ronului. Château De Saint
Cosme Côtes Du Rhône Rouge 2017. Excelent, alta scoala si….la juma’ de pret.
Gabi Udilă
Pentru degustari,
lucrari de rodbuilding sau povestiri cu si despre pesti, ma gasiti la
contactele de mai jos.
Portofoliu: Fac rodbuilding de 12 ani,
ajungând în prezent la peste 100 de lansete pe an.
Contact:
gabi.udila@gmail.com, 0727.379.089
De ce rodbuilding?
În
România sunt din ce în ce mai mulţi pescari buni. Un pescar bun e un pescar
informat, implicit cunoscător şi pretenţios. Un pescar pretenţios ştie ce să
ceară de la instrumentele cu care îşi satisface hobby-ul (sau meseria). Vorbind
strict de lansete, o lansetă de serie nu-i va putea satisface niciodată pe toţi
potenţialii cumpărători.